Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 26.04.2009
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Dan Duca, Codruta Simina
Titlul articolului: Preşedintele le-a dat maghiarilor cu autonomia pe la nas, Crin Antonescu i-a făcut să râdă
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/presedintele_le_a_dat_maghiarilor_cu_autonomia_pe_la_nas_crin_antonescu_i_a_facut_sa_rada-82122.html


 

Concluzia Congresului UDMR: preşedintele Băsescu le-a oferit maghiarilor autonomie culturală şi descentralizare, Antonescu i-a ironizat pe şeful statului şi pe premier, iar Hrebenciuc a făcut ce ştie mai bine: a negociat în culise.

Prima bătălie dintre primii trei contracandidaţi la alegerile prezi­den­ţiale din toamna acestui an s-a încheiat indecis sâmbătă la Cluj, la congresul UDMR. Prezent pentru prima oară la un congres al Uniunii, preşedintele Traian Băsescu a încercat să îndulcească tonul amar al unor declaraţii categorice pe tema autonomiei teritoriale rostite în iarnă şi le-a oferit magharilor varianta autonomiei culturale şi a des­centralizării. Fără să rostească însă cuvântul autonomie, liderul PNL Crin Antonescu a câştigat aplauzele sălii, în timp ce şeful PSD, Mircea Geoană, s-a rezumat să-l trimită la Cluj pe eternul negociator cu Uniu­nea, Viorel Hrebenciuc.

Acesta a făcut ceea ce ştie mai bine: a vorbit puţin în public şi a negociat în culise, PSD fiind interesat ca maghiarii să aibă candidat propriu la Preşedinţie.

Băsescu a jucat ofensiv şi curtenitor: s-a declarat un susţinător ferm al modernizării statului prin creşterea autonomiei locale. „Punc­tele de ve­dere cu privire la tratamentul pentru minorităţi nu diferă foarte mult, avem doar termeni pe care îi traducem diferit uneori, dar, în mod cate­goric, în ceea ce priveşte creşte­rea nivelului de autonomie punctele noastre de vedere coincid. Sunt un susţi­nător fără rezerve al unui proces rapid de descentralizare. Am speran­ţa că, până la finele anului, anga­ja­mentele actualului guvern referitoare la descentralizare se vor materializa în acţiune şi nu în vorbe”, a spus şeful statului. Băsescu a smuls însă aplauze sălii atunci când a criticat ordonanţa guvernului Boc pe tema deconcentratelor. A urmat aproape o promisiune.

„Cred că legea auto­no­miei culturale este o lege care trebuie să treacă prin Parlament cât de rapid”, a spus preşedintele. Totuşi, aces­ta a avertizat asupra pericolului cere­rilor exagerate: „Orice abordare care excede Constituţia nu va putea fi acceptată de instituţiile statului”. Băsescu nu a mai aşteptat să urmă­rească discursul premierului Emil Boc şi nici pe cel al contracandidatului său de la PNL, Crin Antonescu. Plecarea pri­milor doi a fost prilej de ironie pentru ulti­mul şi de hohote în sală. Într-un discurs scurt, Antonescu a invocat le­gă­­turile speciale pe care liberalii le-au avut cu UDMR în ulti­mii 20 de ani. „Mă simt în largul meu printre dumneavoastră, deşi nu înţeleg nici o iotă un­gureşte”, a declarat penelistul, care a subliniat că şi el s-a simţit mino­ritar. „Adesea, şi eu m-am simţit şi mă simt minoritar în România. Adevărul pare în minoritate uneori în România, drep­­tatea e cam stingheră, libertatea a început să se uite prudentă peste umăr”, a spus candidatul PNL. În absenţa lui Mircea Geoană, trimisul acestuia, Viorel Hreben­ciuc, sosit încă de vineri la Cluj pentru discuţii neoficiale cu liderii Uniu­nii, a declarat de la tribună: „Fără o relaţie corectă cu condu­cătorii UDMR-ului din aceşti ultimi 20 de ani n-ar fi fost posibilă nici intrarea României în NATO şi nici în UE“.

UDMR ţine la autonomia Secuimii

„Urmărim o autonomie teritorială care să ofere Secuimii un cadru organizatoric unitar, furnizând deopotrivă soluţii pentru problemele caracteristice ale maghiarilor şi românilor care trăiesc în această regiune”, se arată în documentul prezentat discuţiei sâmbătă în cadrul congresului UDMR. Documentul mai specifică şi că poziţiile de conducere ale instituţiilor publice din Secuime ar trebui să se ocupe conform proporţiilor etnice în regiune.

Congresul văzut de analişti

Cristian Pîrvulescu: „Discursul preşedintelui a fost unul de captatio benevolentiae, unul în perspectiva alegerilor europarlamentare din vara acestui an, în care PDL şi UDMR fac parte din aceeaşi familie europeană, populară, iar la nivel de PPE probabil a existat un mesaj pentru ca ambele partide să se susţină. Pe de altă parte există şi alegerile prezidenţiale, iar Băsescu vrea să fie sigur că maghiarii nu vor juca împotriva lui în turul doi. În ceea ce-l priveşte pe Crin Anto­nescu, absenţa cuvântului autono­mie s-ar putea să fie conjucturală. Liberalii au susţinut întotdeauna proiectul de autonomie culturală, e adevărat că pe vremea mandatului domnului Tăriceanu, dar nu l-am auzit nici pe domnul Antonescu să se fi declarat împotrivă“.

Vasile Dâncu: „Poate teza cea mai importantă a discursului lui Băsescu, pentru că asta cred că îi durea cel mai mult pe udemerişti, a fost observaţia acestuia pe tema ordonanţei deconcentratelor. A fost momentul în care sala a aplaudat, pentru că udemeriştii ştiu că proiectele autonomiei sunt proiecte milenariste, pe când ordonanţa deconcentratelor îi doare acum. Cred că Traian Băsescu a punctat ca un expert aici, a găsit punctul nevralgic şi a pus degetul, sigur, fără să ofere vreo soluţie. Crin Antonescu a vrut mai mult prin prezenţă să câştige maghiarii de partea sa, pentru că discursul lui a fost altfel unul încărcat de elemente retorice, aşa cum face domnul Antonescu de 20 de ani în Parlament, cu succes. Dar dincolo de floricele, dacă tot s-a spus că vor depune o moţiune de cenzură împreună, că au fost la guvernare împreună, ar fi putut să propună UDMR o viitoare combinaţie guvernamentală care să le ofere maghiarilor încrederea că vor fi la putere“.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.